Dreptul fără voce — cum facultățile de drept ucid viitorii juriști
In cvasi-majoritatea Facultatilor de Drept din Romania, studentii invata sa memoreze articole si grile de examen, sa citeze doctrine și să faca scheme logice. Ce nu invata – si asta e marea tragedie — este sa vorbeasca. Sa argumenteze. Sa-si convinga auditoriul.
Avocatul care nu convinge ramine un teoretician. Procurorul care recita devine un simplu functionaras al statului. Judecatorul care redacteaza isteril si fara forta, produce decizii uitabile.
Dreptul nu se aplica doar prin texte. In primul rind, el se impune printr-un discurs argumentat si coerent. Iar acolo unde discursul lipsește, autoritatea devine simulată.
Formalismul, tot mi prezent in justitie, a inlocuit, treptat, competenta tuturor actorilor din procese. In absenta oratoriei, practica juridica alunecă intr-un formalism steril. Argumentele devin liste, pledoariile devin simple lecturi, iar actul de justitie — o succesiune de pasi formali, dar lipsiti de impact.
Se respectă procedura. Insa, se pierde convingerea, iar intr-un sistem care ar trebui să functioneze prin persuasiune, aceasta nu este o slabiciune. Este o fisura majora iar Originea problemeio reprezinta chiar comoditatea academica.
Facultatile de Drept nu ignora comunicarea din neatentie, ci din comoditate si pentru banii cistigati usor.. Este mai simplu sa corectezi grile decât să formezi o gindire juridica vie. Este mai sigur sa antrenezi memoria decit să evaluezi inteligenta exprimata.
Așa se creeaza, in maxim 2-3 generatii de studenti Iluzia Performanței: Absolventi care exceleaza pe hirtie si nu se descurca in realitate, caci, la modul practic, nu stiu sa faca nimic.
Aceasta nu este o observatie academică distanta. Este o constatare brutala, a unui avocat eminamente pledant, cu 30 de ani vechime juridica: fara Oratorie si Retorica, avocatii devin cititori de dosare, procurorii recitatori, iar judecătorii simpli redactori monotoni. Dreptul se transforma intr-o formă goala, fara substanta umana, vorba lui alexandru Macedonski – “…adevarata forma fara fond”.
Avocatul fara voce – este acel avocat care, dincolo de diploma seaca pe care si-a cistigat-o bifind haotic casutele de la testele grila, invatind mecanic, este acel jurist panicat care nu stie sa-si structureze argumentul, sa captiveze instanta sau sa faca un gest convingator. El nu este si nu va fi niciodata un avocat bun, ci doar un fost student prea bine pregatit teoretic. Nu este avocat!
Un bun Orator si Retorist face diferența intre un caz pierdut si un caz castigat. Lipsa acestei forme de pregatire in facultatile de drept reprezinta sabotaj discret dar atit de direct al profesiei.
Amintiti-va cu cita placere ascultam acum 20-30 de ani Batrinii Maestrii de Dreptului care, dincolo de o insiruire a temeiului legal, faceau din fiecare pledoarie o lectie de viata, fiind efectiv, pentru intreaga sala, o placere. sa-l asculti. “O Tempora, O Mores!”
Am ajuns sa retraim scenele caragialesti in care procurorii si judecatorii sint, efectiv, roboticizati. Procurorii recita rechizitoriul ca niste contopisti, nu ca oameni care inteleg drama din spatele probelor. Judecatorii, din ce in ce mai tineri, fara niciun fel de experienta de viata, interpreteaza si expun legea doar “in litera”, nu si “in spiritul ei”, caci, nu-i asa cum poti sa interpretezi ceva cind experienta ta de viata “este sublima dar, lipseste cu desavirsire” – vorba aceluiasi clasic.
Cu totii redacteaza Rechizitorii/ Ordonante/ Hotariri/ Decizii poate corecte tehnic, dar fara a intelege ca acestea trebuie sa atinga atit inima, cit si sufletul celor afectati.
Din pacate, acesta nu este un scenariu ipotetic. Este realitatea cruda si trista a instanțelor romanesti: Dreptul aplicat fără cuvint devine mecanic si distant, o simpla profesie – si NU vocatie – a carei destinatie este “pensia speciala”.
Cauza acestei lacune curriculare criminale este simpla: Facultatile de Drept nu predau arta de a vorbi juridic. Nu exista cursuri obligatorii de oratorie, nu exista simulări eficiente de procese, nu exista un standard minim de retorica aplicata. Se preda doar litera legii, nu si spiritul acesteia. Conteaza numai sa retii numarul articolului, nu si interpretarea continutului sau. Se testeaza si se antreneaza memoria viitorului robot, prin grile automatizate. Se ignora comunicarea, distrugindu-se esenta Dreptului.
Rezultatul ?!? Absolventi de Drept – efectiv, analfabeti functional – care stiu sa scrie doar mecanic, dar nu stiu sa si sustina liber si argumentat cele scrise, nu stiu sa convinga, sa influenteze — exact ceea ce conteaza in sala de judecata.
Nu conteaza cita “carte” stii, conteaza, in primul rind, ce stii sa faci, practic cu “cartea” pe care o stii!
Dreptul fara Oratorie si Retorica nu isi pierde doar eleganta, isii pierde insasi eficienta. Atit timp cit Facultatile de Dreptile vor continua sa produca absolventi care stiu legea, dar nu stiu să o sustina, vom avea un sistem corect in forma si slab in fond.
Pentru ca, in realitate, dreptul nu inseamna doar a avea argumente. Inseamna a le face imposibil de ignorat.
Consecintele si urmarile sint evidente: pe de o partre, procese din ce in ce mai lungi, sustinute de avocati și procurori slab pregatiti, incapabili sa-si sustina argumentele iar, pe de alta parte judecatori care nu inspira justitiabililor niciun pic de incredere.
Fara a exagera, intreg sistemul juridic romanesc este afectat de un profesionalism aparent, dar superficial, acesta fiind, de fapt diagnosticul brut al realitatii juridice din Romania.
Ce consider eu ca ar trebui schimbat?
Solutia este, introducerea, de urgenta a cursurilor Obligatorii de Oratorie si Retorica – nu optionale, nu “pentru cei interesați”, precum si simulari de procese reale – cu evaluare severa si feedback profesionist. Totodata, este necesara implicarea, de urgenta a practicienilor cu “state vechi”– avocați, procurori, judecatori – care stiu ce inseamna cu adevarat a convinge.
Toate acestea trebuiesc urmate de un Examen practic obligatoriu – nu doar teoretic. Viitorul avocat/procuror/judecator trebuie sa stie sa vorbeasca, nu doar sa scrie.
Stiinta Dreptului fara cuvint nu este Drept. Este doar hirtie. Facultatile de Drept – fie ele “de stat”/”private” – daca isi doresc absolventi competenti, trebuie să inteleaga un lucru simplu: cunostintele fara comunicare sunt inutile in sala de judecata.
Pină cand Oratoria si Retorica nu vor fi tratate ca materii de baza, viitorii avocati, procurori si judecatori vor fi doar actori care recita texte dinainte scrise, iar nu profesionisti care transforma Legea in Drept.
— Av. BARON RADU Marian-Valeriu