Fabrica de bifat căsuțe — cum am ucis spiritul Dreptului pentru confortul corecturii automate
In ultimii ani, admiterea la Facultatile de Drept din cadrul marilor universitati din tara (Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara) a suferit o mutatie genetica. Istoria, disciplina care dadea contextul și “carnea” pe care se aseza scheletul legilor, a fost evacuata discret. In locul ei, au fost instalate Economia și Logica, totul sub formatul rigid al grilei. Desi schimbarea este prezentata ca o modernizare necesară, ea ridică o intrebare inconfortabilă: formam juriști cu viziune sau simpli procesatori de date?
Juristul fără memorie e un pericol public, iar prin decizia de a elimina Istoria sub pretextul evitarii ”tocitului” este o insulta la adresa inteligentei, o falsa problema de pedagogie, nu de materie. Istoria nu este despre memorarea anilor de domnie, ci despre intelegerea mecanismelor puterii, a tiraniei si a luptei pentru dreptate. Un student la Drept care nu stie de ce s-a prabusit o democrație sau cum s-a nascut spiritul legilor este doar un functionar cu diploma.
Inlaturind Istoria, am creat un vid moral și cultural; am produs juristi care cunosc procedura, dar habar n-au de contextul uman. Livram deja, pe banda, societatii, niste ”tehnicieni ai legii” care privesc dreptatea ca pe o tranzactie, nu ca pe un pilon al civilizatiei.
Un jurist care nu intelege radacinile drepturilor fundamentale sau esecurile democratiei din trecut risca să devină un tehnician rece al legii, incapabil sa interpreteze spiritul normei, limitându-se doar la litera ei. Fara istorie, dreptul isi pierde dimensiunea umanista și devine o simpla ramura a administratiei.
Inlocuirea Istoriei cu Economia si/sau cu Logica raspunde unei lumi dominate de cifre si eficienta. Logica este, fără indoiala, esentiala, dar introducerea ei ca materie de admitere transforma admiterea intr-un test de aptitudini cognitive (similar testelor IQ), ignorind capacitatea candidatului de a sintetiza informatia narativa și culturala. Economia, de cealaltă parte, subliniaza o viziune mercantila asupra Dreptului: Legea este vazuta deja ca un instrument de reglare a pietei, nu ca un instrument de infaptuire a dreptatii sociale.
Introducerea Logicii si a Economiei ca materii de admitere este victoria utilitarismului fad. Logica, deși utila, a fost transformata intr-un set de trucuri pentru a ”bate” testul, un soi de sah mental care nu spune nimic despre caracterul sau vocatia candidatului. Cit despre Economie, mesajul este si mai clar: Dreptul nu mai este despre echitate, ci despre eficienta financiara. Invatam studentii că legea este o simpla anexa a pietei, pregatindu-i să devina consultanti pentru corporatii, nu aparatori ai cetateanului.
Practic, asistam la inlocuirea eruditiei cu utilitarismul, pentru a ajunge la un simplu algoritm.
Prin aceasta sterilizare intelectuala – eliminarea Istoriei – si ridicarea ”grilasului” la rang de virtute academica, universitatile nu mai caută ginditori, ci dresori de algoritmi. Am schimbat eruditia pe economie de piata si analiza istorica pe logica binara, totul sub marea umbrelă a unei ”obiectivitatii mecanice” care, de fapt, ascunde o lene institutională cronica.
Aceasta mare ticalosie – grila – nu este altceva decit moartea nuantei si triumful bulinei negre. Intr-o profesie bazata pe arta persuasiunii, pe nuanta, pe interpretare si retorica, noi testam viitorii magistrati prin innegrirea unor cerculete.
Grila elimina Dubiul: In Drept, raspunsul este adesea ”depinde”. In cazul grilei, ”depinde” înseamnă punctaj zero.
Grila ucide Argumentarea: Am eliminat singura proba prin care fortam candidatul sa lege doua fraze coerente. Rezultatul: generatii de studenti care pot identifica eroarea de logica dintr-un silogism, dar care sunt incapabili să sustina un discurs articulat intr-o sala de judecata.
Dar, sa nu ne mintim singuri: grila nu a fost introdusa pentru ”echitate”, asa cum au sustinut factorii de decizie, ci pentru ca e infinit mai usor de corectat. Facultatile au ales calea cea mai scurta, sacrificind calitatea actului de selectie pe altarul eficientei administrative si financiare.
Este mult mai simplu sa treci o foaie printr-un scaner decit să citesti un eseu, sa-l intelegi si, evident, sa evaluezi profunzimea unei judecati/opinii.
Noul format implementat – grila – atit la admitere, cit si la cvasi-totalitaea examenelor. Grila care, desi ofera o obiectivitate incontestabila, ucide nuanta si creativitatea, atit de necesare creerii unei culturi juridice, generale si autentice.
Asistam, efectiv, la o Dictatura a Grilei si, implicit la standardizarea mediocritatii, intrucit Dreptul este despre arta de a convinge prin cuvint și argument, iar nu prin “sablon” si “ghiceala”. Cum putem testa asta printr-o bulina innegrita pe o foaie? In viata reala, problemele juridice sunt rareori de tipul A, B sau C. Ele sunt nuantate, gri, contradictorii. Grila obisnuieste mintea tinarului student cu ideea ca va exista, intotdeauna, un singur raspuns corect, o reteta gata preparata.
Prin eliminarea Istoriei și impunerea grilei, facultățile de profil par să fi ales calea rezistenței minime. Se obține o triere rapida și eficienta, dar cu un cost viitor imens si ascuns: sacrificarea profilului intelectual al viitorului absolvent de drept.
Dacă transformam admiterea intr-un concurs de “sah logic” și economie aplicata, să nu ne miram dacă peste citiva ani vom avea magistrati care cunosc procedura la perfectie, dar carora le lipseste busola istorica si morala atit de necesara pentru a inelege complexitatea naturii umane.
Admiterea, de astazi, la Facultatea de Drept este un adevarat “filtru mecanic” care cerne indivizi cu viteza de reactie, dar care risca sa lase pe dinafară spiritele critice, pasionatii si vizionarii. Am transformat poarta de intrare in magistratura si/sau avocatura intr-un joc de noroc controlat de o logica rece.
Daca viitorul dreptului este o lume de roboti care aplica orbeste reguli invatate pe de rost sub forma de variante A, B sau C, atunci eliminarea Istoriei este, intr-adevar, un succes rasunator al mediocritatii programate.
— Av. BARON RADU Marian-Valeriu